Miezul lucrurilor

pentru ce tocmai acum
cînd degetele-mi nu-mi mai sunt
întregi cînd
tălpile-mi ude nu mai alunecă
pe cuviincioasele unde
mă pregătesc
împănat
cu şuviţe de verbe cînd
femeia m-a prins
în vîscoasa verde sevă,
valul imitîndu-l pe covoare
pe-ntinsele plăpumi
să trec cu aripi întoarse
prin somn
vestind că miezul e copt?

Anunțuri

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s