CCXXXI

În care-a trecut uşor printr-un sfert de veac de singurătate.

Anunțuri

6 gânduri despre „CCXXXI

  1. Gandul tau,eu il vad ca pe o forma de acceptare a unei stari. Poate asa,prin acceptare,fara revolta ,te consumi mai putin.Dar e un „trecut usor ” care va patrunde in prezentul urmatorului sfert de veac ,simtindu-se greu,foarte greu.

    Apreciază

  2. Pingback: A nins!
  3. Mai degrabă printr-un timp fără clipe a trecut, iar dacă a fost singurătate, parcă ar fi fost cea a Micului Prinţ.
    Ţi se întâmplă să ai o lume visată a lumii date, Flavius?

    Altfel, îţi doresc ca timpul lumii tale să fie cel al imensităţii.

    Apreciază

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s