Somn

mai dor de-o cumpănă înfiptă-n pămînt,
să atîrne de ea pînzele aspre de seară,
nicicînd nu mi-a fost.

să te îmbăt în umede nisipuri,
să-ţi cadă din urechi cercei de vin
şi perdelele grele să ţi le trec pe după şolduri.

mai dor de roua pe care-o respiri
aşa cum stai acum ascunsă-n iarbă, să văd dacă
se-ntoarce lumina, dacă murdară îmi închide
singurătatea între uşi de lemn, nicicînd nu mi-a fost.

tu o să pleci spre oraşul amiezii
şi o să laşi lumina aia să mă strîngă între fîşii de gheaţă
tu, du-te şi fă-ţi din carnea neagră somn!

 

Anunțuri

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s