Who the fuck is „Alice”?

Scandalul stenogramelor, cu prim-preşedintele de partid şi de stat printre „eroi” prefigurează două ipoteze tot mai vehiculate. Pe de o parte ar fi semnul că „ppps”-ul a început să fie scăpat din braţe de către „servicii”, acesta fiind, se ştie, semnul definitivei căderi. Pe de altă parte, şi ca reacţii la decădere, va fi previzibil scenariul cu „hoţul strigă hoţii!”, respectiv portocaliii vor striga instantaneu odată cu exit-poll-urile: „Fraudă!”, cor întărit cu surle şi trîmbiţe de rudele lor europene. Dealtfel, iată că se anunţă deja sosirea unor obervatori europeni (nu doar ai OSCE, bănuiesc) la parlamentare, observatori mînaţi de…”neîncrederea în imparţialitatea instituţiilor publice în organizarea alegerilor”. Care va fi rolul vestitului „soft” de numărare a votului, care va fi rolul statisticii, al BEC-ului şi al Curţii Constituţionale, cum, în ce fel şi dacă se va experimenta invalidarea scrutinului este un subiect pe care se poate paria deja. „Coabitarea” întru… bune alegeri va arăta, cred, prin urmare, încă o dată, că suntem foarte… demni de prima pagină a jurnalelor europene „dezinteresate”.
Pe de altă parte, în acelaşi cadru insalubru, nu pot să nu remarc ipocrizia cu damf. Ipocrizia mediilor (jurnalişti, comentatori, guru!) şi ipocrizia a însăşi personajelor de pe liste, împreună cu cei/cele care au şi făcut listele. Unii, virginali şi cu memoria netedă fac apologia celor mai înalte calităţi democratico-morale în aprecierea catindaţilor dar sunt gata să le şi vîndă, în chip de PR, pe o simbrie satisfăcătoare (e cel mai bun sezon pentru aşa ceva, o dată la patru ani!). Alţii, hămesiţi cvasianonimi (uninominali, nu?) sau „vedete” de carton şi cu gulere albe, revopsite în tot curcubeul „spectrului politic” sunt gata să recite poezele cu „realizărili” şi „planurili” lor măreţe dar din care nici măcar ei nu cred o iotă. (Nu că ar conta, fiindcă oricum votul va fi din nou unul pe contre.) Ipocrizie care, iată, pînă la urmă nu putem zice că nu ţine şi de doleanţele cetăţeanului turmentat!
Să ne aşteptăm aşadar la un spectacol pe cinste şi să ne pregătim fotoliile şi să ne facem provizii de pop-corn şi doze de bere. Despre rezultate şi cronicile meciului vom mai vorbi cu aceeaşi patimă, pe parcurs. Mai ales despre cronici, fiindcă pare-se rezultatele nu prea mai contează în fond ci doar de formă. Eu sper la un pic de salubritate, la un aer respirabil si la mai puţină… ciordeală şi la mai puţine stenograme, dar cred că sper degeaba. Sau, în orice caz, am greşit locul, dacă nu şi timpul!

Servus, Blogolume!
Toate cele bune! 😉

P.S. – Ce-i cu titlul ăsta? Chiar, ce-i cu titlu ăsta!? 🙂 Găzduit, generos, şi aici, pe Power&Politics World.

Anunțuri

7 gânduri despre „Who the fuck is „Alice”?

  1. Eu am pregătit berile, deja, Flavius. Iar după spectacolul de sunet şi lumină voi încerca să arunc nu numai dozele goale la coş, ci şi amintirea neplăcută (redundantă stare) a „concursului” de ocupat posturi călduţe în parlament. Vedetele de carton vor trăi bine-mersi încă patru ani. Se strecoară, se infiltrează, deschid uşile cu capul, calcă pe cadavre, îşi înmoaie încă o dată coloana vertebrală, scuipă în sân, dau acatiste, bat cruci mari, scot promisiuni deşarte din portofelele burduşite, dansează în faţa alegătorului siderat etc. La asta se pricep cel mai bine.
    Rămâne de văzut dacă voi nimeri coşul de gunoi. Mulţumesc pentru „Alice”.

    Apreciază

    1. Eii… @Cristian… chiar daca nu am nimeri cosul merita incercat fara a da jocului o miza personala… Mai devreme sau mai tarziu invatam asta. Poate pentru alte generatii „jocul” chiar va conta…
      Toate cele bune voua! 🙂

      Apreciază

  2. Chestia asta cu „hotul care striga „hotul” i-a mers mult si bine lui basescu si monicai macovei. La inceput si-au pus masca de „luptatori pentru dreptate si adevar” dar cu timpul a inceput sa se vada ce hazna imputita se ascundea sub masca lor! Si atunci, ca si acum, poporul a votat „contra” a ceva si nu „pentru” ceva. Asta ma ingrijoreaza. Are cineva vreo idee despre cum ar trebui sa arate o societate decenta, care ar fi portertul ideal de politician? Nu! Si atunci, ce asteptam de fapt?

    Apreciază

  3. Un spectacol căruia nu vreau să-i fiu spectator. Aceaaşi actori jalnici şi penibili, acelaşi scenariu răsuflat, adaptat vremurilor încă de la nenea Iancu, aceeaşi mizerie şi porcărie pe care, din păcate, tot noi şi copiii noştri vor trebui să o cureţe în urma lor. Deşi, la câtă mizerie fac ăştia, pare practic imposibil să reuşească să mai cureţe cineva. Mi-ar place să mă culc în seara asta şi să mă trezesc la … Revelion !

    Apreciază

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s