Bolborosind de cuvinte

să las să cadă decembrie
peste neputinţa arsă de brumă
tu să culegi merele coapte cîntînd
să le ridici din humă

atunci vor veni călăreţii în lumina cu sare
atunci se vor naşte pruncii pustiind sirenele calme

ce-nşiruire pietroasă de gînduri se lasă
nu îngădui să prindă glas cearşeafurile ploii
şi-ţi picură lacrimile lunii pe sprînceană

în clipa de marmură înapoi te numeşti împietrită
corabie silnic respirînd un nisip abstract
bolborosind de cuvinte.

 

Anunțuri

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s