Cu România la psihiatru

E limpede, oameni buni, că nu mai suntem citovi la minte.  Nu că am fi fost foarte normali, foarte întregi înainte de această caniculară şi… fatală lună de graţie a lui iulie 2012, dar totuşi!… Cunosc, ştiu, simt pe propria piele, rude care au ajuns să se duşmănească, fraţi care nu-şi mai vorbesc, soţi în prag de divorţ, iubiţi şi iubite care în loc de miere-şi toarnă acum venin în urechi, prieteni care şi-au şters numerele de telefon! Desigur febra politică a ultimelor zile poate fi şi pretext pentru… repausarea unor relaţii oricum de faţadă, dar asta e altă poveste… Despre coabitările noastre virtuale nici nu mai vorbesc! Nu mai departe de azi, postînd o melodie am primit un răspuns de genul: „În ciuda opiniilor noastre politice diferite, îmi place!” Am rămas interzis. Victimizări, ură, răzbunări, ipocrizie, „fracturi” de logică, sfidarea raţiunii, declaraţii şi simţiri monstruoase, într-o horă frenetică şi enormă.
Naivitatea de a crede că ne putem impune adevărul „nostru” celorlalţi a transformat totul într-un cîmp de luptă neverosimil. Un cîmp de luptă din care nimeni nu va ieşi învingător, fiindcă, cred mai departe, bătălia nu e a noastră. Cei care pierd sau cîştigă ceva sunt doar o mînă de potentaţi.
Eu unul scriu de ani de zile în legătură cu prim-preşedintele de partid şi de stat (nu l-am votat niciodată) iar opţiunea-mi este evidentă (mă amuză insistenţele unora în a-mi demonstra contrariul!). Nu-mi doresc decît o atmosferă mai respirabilă, nu-mi doresc decît o ţară reprezentată onest şi civilizat. Atît şi mi-ar fi suficient. Eu m-am săturat şi pînă şi o zi trăită în plus sub acest regim mi se pare insuportabilă. Nu-mi fac însă iluzii. Nu văd ca la finalul acestei săptămîni, după ce se va fi consumat „lovitura de stat”, mintea românului cea de pe urmă să se limpezească, să ne liniştim, să găsim cît de cît un echilibru. Indiferent de rezultatul referendumului mă aştept ca ura să curgă mai departe pe străzi, mă aştept ca, pînă în noiembrie cel puţin, să rămînem la fel de rupţi în două (dar şi-n fund!) din pricina unor indivizi aflaţi la butoane şi nu din cauza unor principii sau a unor cauze care să ne aducă nouă, „poporului” ceva mai multă normalitate. România n-a prea fost nicicînd o ţară… principială!
Toată atmosfera îmi aminteşte de anii ’90 cînd cei ce votau cu Raţiu, Cîmpeanu sau Iliescu (ţărăniştii, liberalii sau feseniştii) îşi împărţeau nu numai opiniile şi ţara ci chiar pumni! Nimic nu s-a schimbat în 20 de ani. Nu am reuşit să ne dobîndim demnitatea, respectul de sine, şi nici să le impunem „Statului” şi „aleşilor” pe care-i legitimăm sau delegitimăm periodic.
După noiembrie, poate, s-ar cădea ca României (nu cea in nuce ci cea populată de orgolii, interese, politicianism şi demagogie!) să i se administreze nişte calmante, poate nişte şocuri electrice şi nişte duşuri reci. Probabil ar trebui în timpul ăsta să poarte chiar o cămaşă de forţă! Va urma o convalescenţă după care, sigur, se va face bine! 😉

P.S. – O Românie superbă am regăsit zilele astea pe traseul Tranfăgărăşan-Vidraru-Curtea de Argeş-Fundata-Fundăţica-Moieciu-Bran. Pentru limpezime aş recomnda oricui cîteva zile de plimbare „printre nori”, pe traseul şi înălţimile acestea mirabile! Pe acolo, şi prin alte părţi, se mai poate găsi România. De acolo, dintre nori, dintre înălţimi şi pajişti ar trebui să ne-o aducem acasă. Sau să… emigrăm acolo! Şi da, privind cel puţin la Tranfăgărăşan şi la Vidraru, alături de nişte ruşi şi italieni la fel de entuziasmaţi ca şi mine de privelişte, mă gîndeam la ce erau în stare, cîndva, să facă românii. Iar în faţa mormintelor lui Carol I şi al Elisabetei, al lui Ferdinand şi al Mariei, de la Curtea de Argeş nu mi-am mai permis să fac analogii, să îngîn cuvinte fără rost…

P.P.S. – Evident, muzichia n-are nicio legătură cu asta! Şi pe lîngă muzichie, atîtea altele cu adevărat importante! 🙂

Servus, Blogolume!
Toate cele bune!

Anunțuri

29 de gânduri despre „Cu România la psihiatru

  1. mie mi se pare ca nu s-a schimbat nimic in ultimii 30 ani. efectul comunismului inca e in noi: am urat pe ceausescu, pe secretarul de partid, si pe capra vecinului, acum uram ..altceva.

    O explicatie frumoasa care am gasit-o in cartea Nevrozele balcanice( o carte banala, fiind o colectie de articole scrise deja in presa, in Dilema/Dilematica), explica impactul agresiv/manipularea care a facut-o comunismul cu romanul. Manipulare care acum continua in mass-media.
    O alta explicatie, la care nu ma asteptam, tot din aceeasi carte, este impactul istoric asupra romanului pre-comunism: triunghiul istoric: rusia-istambul-viena si-a pus amprenta. Si mai in urma, sa nu uitam cat de mult rau ne-au facut si tatarii, si toate cele popoare migratoare care au distrus tot, nelasandu-ne noua, ca romani simpli, sa ne construim case durabile ( d-apoi castele cum vazuram in tot occidentul). Privind si mai in urma, noi venm din amestecul dac-roman, amestec plin de agresivitate, romanii ramasi in Dacia Felix fiind fosti soldati, mercenari platiti, barbarii (cum le zicea Roma), sau exilatii (proscrisii) Romei.
    Interesant este mecanismul prin care e transmis din generatie in generatie ura asta, scepticismul, resemnarea: prin educatia copilului mic, f. mic ( totul se intampla pana la 6 ani).

    Apreciază

  2. Mai concis de atat nu se putea.
    Intr-adevar avem nevoie de terapie colectiva, sa ne dezbaram de toata ura si veninul din noi, pentru vietile noastre pierdute in hazard, pentru ca deja isteria colectiva si paroxismul au ajuns sa ne afecteze in mod personal in viata privata, de nu mai ne intelegem unii cu altii si implicit nu mai intelegem nimic.

    Apreciază

  3. Am mers și noi, în multe rînduri, încă de prin 1985, pe acele trasee! Senzația de țară frumoasă se înfiripa de îndată ce ajungeam la Curtea de Argeș… E la fel de frumos și dincolo, spre Vîlcea, e a doua mare aglomerare de mănăstiri și schituri din Romania, după Bucovina și Neamț… La Cozia am avut senzația veșniciei, atîta cît o pot cuprinde eu cu gîndul… Felicitari Flavius!

    Apreciază

  4. isterizarile ce iau amploare inversunand cum bine ai zis rude de sange, scinzand familiile dupa simpatiile asa zis declarate, nu sustinute argumentat, deci pe deplin asumate, ci gargarisite asa teatral de fatada, uneori sa intimideze se poarta acum vara. de-ar fi fost iarna, era mai greu, desi daca multi si-ar aduce aminte, prin ianuarie-februarie pe acele zapazi si geruri mari poporul destul de bine reprezentat in demonstratii nu doar in capitala si marile orase, isi striga cu patos si aplomb dreptatea, punctand ceva. acum cand ce se striga atunci e pe cale sa se infaptuiasca, destui s-au ori au fost amenintati/cumparati, sfatuiti sa se reevalueze in opinii.
    respiratie fireasca, da, dorim. sper sa si avem parte.

    Apreciază

  5. Cu toate că nu mi-ați scris numele îmi amintesc foarte bine când v-am scris „ În ciuda opiniilor noastre politice diferite, îmi place!”
    În acele momente consideram că toți cei care aveați alte păreri decât mine, pentru că îmi ziceam eu trăim într-o societate democratică și între oameni civilizați, ( este alsolut normal să avem păreri contrare ) trebuie să fie respectați.
    Acum însă, când se încalcă totul în picioare, când Ponta plagiază și rămâne totuși premier, când îmi desconsiderați votul dat de mine președintelui ales Traian Băsescu în anul 2009 nu mă mai interesează ce puncte de vedere aveți. Poate că sunteți asistat social, poate că sunteți politician care a câștigat în mod oneros prin contracte cu statul, poate sunteți evazionist fiscal, poate că v-ați cumpărat examenele, poate că nu vă place munca , poate că sunteți un om din armată care și-a pierdut privilegiile, poate beneficiați de certificat de handicap și sunteți sănătos, poate sunt unul dintre revoluționarii care și-a cumpărat certificatul, poate că…
    Da, după modul cum scriați nu păreați unul dintre aceea îndobitociți de posturile de televiziune.
    Sper, ca tânăr cum arătați în avatar, să nu fi apucat să fi fost deja turnător la securitate.

    Îmi pare rău dar n-am niciun respect pentru cei care au dus România pe marginea prăpastiei și ca niște lași dau vina pe președintele ales Traian Băsescu !

    Apreciază

    1. Stimata Doamna… Profesor…
      Cu tot respectul, nu stiu ce va amintiti foarte bine dar… confundati persoanele. Mie nu mi-ati scris acea propozitie. Asa cum am scris foarte limpede era vorba despre un comentariu la o melodie postata de mine pe net, pe facebook adica – zona in care nu tin minte sa ne intersectam! Daca sunteti in cauza atunci va intreb: tineti minte acea melodie care, iata, va placea si la care ati comentat precum sustineti?! Ma indoiesc sincer (pot atasa „captura” comentariului meu despre care vorbesc si care nu are legatura cu Domnia Voastra). In acelasi context, imi puteti dovedi afirmatia Dvs. cu o captura a comentariului cu pricina sau in alt mod? Mai mult, pot sa va informez ca m-ati onorat cu vizita si comentariile Dvs. aici pe blog doar in datele de 21.09.2011, 24.11.2011, 10.01.2012 si 27.03.2012 si, puteti cauta si Dvs., cu ce ocazii si referitor la ce subiecte.
      Deasemenea nu tin minte sa fi facut insinuari de vreun fel la adresa persoanei Dumneavoastra in rarissimele vizite pe care le-am facut spre generosul corectul si echidistantul Dvs. blog (daca ne luam dupa titlul lui). De aceea nu inteleg de unde si pina unde ieşirea cu care m-aţi onorat daca tot vorbiti de oameni civilizati si de acceptatea parerilor contrare.
      Nu fac parte din nici una din categoriile mentionate in comentariul Dvs si chiar daca as fi facut nu cred ca aici ar fi locul unde sa fiu… „judecat”. Cu ce drept, cu ce autoritate poate fi o persoana chemata „la bara” sa dea socoteala, dupa bunul plac al oricui trece prin zonă (privata sau publica)?! Ca aparatoare a Justitiei (ca sa nu zic doar justitiara) poate imi puteti raspunde – banuiesc ca aveti autoritate si in acest domeniu, nu-i asa?.
      As mai tine sa precizez – si cred ca la o lectura atenta a insemnarilor mele in care am fost constant ca optiuni se vede asta – ca va respect votul fara urma de desconsiderare, asa cum o fac in cazul oricui. Ma bucur ca va aparati principiile si presedintele ales (nu conteaza cum a fost ales si concret cu cite si cu ce fel de voturi – e o alta discutie) dorind totodata sa va aduc la cunostinta ca presedintele Dumneavoastra nu a fost nicicind si presedintele meu! Daca ati fi citit cu atentie ati fi vazut totodata ca nu l-am votat niciodata pe Basescu si ca orientarea mea politica si opiniile mele sunt cred evident de alta factura. Nu apreciez pentru nimic acest personaj politic, eu unul nu-i vad contributia in cresterea acestei tari, m-am saturat de prezenta lui (am si argumentele mele, destule si rationale in asta!) si nu cred ca pentru aceasta ar trebui sa fiu pus la zid (si, iata, sunt nevoit sa repet din nou, in doar citeva zile din pacate, acest lucru la adresa unor entuziasti sustinatori ai acestui regim!)
      Va citesc, asadar, opiniile si consider ca mai avem in tara asta macar dreptul la cuvint si la libertatea punctelor de vedere diferite si va respect asa cum respect orice persoana cu care intru in legatura intr-un fel sau altul, aici sau in alte parti.
      Ma asteptam din partea Dumneavoastra macar la echilibrul si respectul cerut de minima regula a ascultarii si a celeilalte parti fara a incerca sa imi impuneti propriul Dumneavoastra adevar sau sa imi „administrati” propriul Dvs. „bine”. Regret ca le-ati pierdut pe undeva prin fierbinteala unei batalii politice in care vad ca v-ati angrenat (sau v-ati ratacit doar, poate!) cu determinare, cu toate argumentele… solide si obiective si cu toate principiile la vedere!

      Toate cele bune
      Cu consideratie,
      Flavius Obeada

      Apreciază

    2. Dictatura justiției, chiar și nobilă în aparență, tot dictatură este! Vin și eu cu niște poate: poate că sînteți o singura persoană, poate mai multe sub pseudonimul ăsta prost ales. Justiția trebuie să primeze în mod firesc, nu să ”dicteze” nimănui. Însă trecînd peste asta, cum puteți să gîndiți așa? ”Poate că sunteți asistat social, poate că sunteți politician care a câștigat în mod oneros prin contracte cu statul, poate sunteți evazionist fiscal, poate că v-ați cumpărat examenele, poate că nu vă place munca , poate că sunteți un om din armată care și-a pierdut privilegiile, poate beneficiați de certificat de handicap și sunteți sănătos, poate sunt unul dintre revoluționarii care și-a cumpărat certificatul, poate că”… Este incredibil că se poate gîndi în astfel de ”constante” despre propriul popor! La Cioran, discursul tinereții lui tulbure avea, totuși, ”stil”. Frazele pe care le-ati însăilat depășesc cu mult, vă asigur, programele neonaziste și știu ce afirm. Nu mai e vorba de ”dreapta”, este extrema ei oribilă! Iar Flavius tocmai asta spunea, bucata asta de țară care gîndește astfel trebuie să treacă pe la psihiatru. Votul e una dintre terapii.

      Apreciază

      1. Bună ziua !
        Sincer, dacă nu m-ar îngrijora viitorul țării , aș râde copios.
        Cred că învățați discursurile puciștilor și plagiatorilor Ponta și Antonescu după care le citați fără ghilimele. 😆 E un obicei la cei din această tabără și la susținătorii ei.
        ” vă asigur, programele neonaziste și știu ce afirm. ”
        De unde știți ? Sunteți cumva profesor de istorie ?
        Aceștia erau cei mai puternic îndoctrinați politic pe vremea lui Ceaușescu.
        De Vasile Paraschiv ați auzit ?
        Lui, ca la toți opozanții regimului , i s-au făcut șocuri electrice în Spitalul Voila.
        Aveți grijă ce spuneți, vă demascați !

        Apreciază

  6. Singurul loc in care m-am simtit in siguranta de-a lungul anilor este Spitalul de Psihiatrie, pentru simplul fapt ca aici ai siguranta, ii stii pe pacienti, stii la ce sa te astepti si nu ai reactii deplasate. Iubesc nebunii pentru ca ei sunt intradevar bolnavi si cauta ajutor. Ei nu sunt rai. Nu ma tem de ei, ii respect. Nu acelasi lucru pot spune despre cei aflati in afara zidurilor spitalului. Suntem un popor bolnav care nu doar ca nu cauta ajutor, suntem ca un pacient recalcitrant care nu doar ca-si face rau singur da’ face rau si celor din jur. Unui asemenea „pacient” ii trebuie o terapie de „soc”pentru a se trezi la realitate. Nu pricep nici pace cum naiba dupa atatia ani ne tot invartim in cerc, tipam, urlam da’ cand vine vorba sa votam, votam emotional si nu rational. 23 de ani si suntem tot in acelasi stadiu, daca nu mai rau, asteptam ca cineva sa ne scoata din haznaua in care stam…si tipam ca’ gura de sarpe daca ni se spune ca tot ce avem de facut e sa intelegem ca orice schimbare incepe cu propria persoana. Felicitari pentru articol!

    Apreciază

  7. Cu exact o luna in urma, cand se petrecea episodul cu A. Nastase si izbucnise o ura oribila, care era prezenta si in blogosfera, impartind-o in doua, scriam si eu un articol in care spuneam ca suntem bolnavi, ca popor. Nu stiu cand ne vom face bine…daca ne vom face…
    Mi-e greata sa privesc la TV…si totusi mai trebuie…
    Bun articolul.

    Apreciază

  8. cu alte cuvinte Romaniei i ar fi mai bine sa aiba aceeasi culoare politica si la guvernare si la presedintie? disparand Basescu, se va asterne o liniste peste tara aceasta si profitand de aceasta liniste guvernul in sfarsit va reusi sa faca binele asteptat de noi ,ceea ce nu s-ar fi intamplat cu conflictualul chior care mereu asculta pe toti ce vb si ce fac si care trage toate sforile….Usl sunt sigur ca ar fi facut mai multe in aceste 3 luni dc Basescu ar fi fost out. Daca e asa, ne meritam soarta si as mai vrea ca soarta din 1 august sa o acceptam fara miorlaieli pt ca noi am ajutat-o sa fie scrisa intr o asa forma linistitoare…. Amin!!!

    Apreciază

  9. Am sentimentul ca am regresat. Nici nu ma mir. Cele mai multe discursuri, promisiuni sau amenintari se adreseaza „populatiei”.
    Deci nici nu mai suntem un popor in ochii lor, suntem o populatie! Nu ne mai facem bine prea curand!

    Apreciază

  10. @Dorule… întîmplarea face să văd zilele trecute cum un bolnav, internat la psihiatrie, a chemat televiziunea să arate cererea de chemare în judecată a doctorilor, a spitalului, pentru… rele tratamente! „Revenirile” nu-s încă indicate! 🙂
    Toate cele bune!

    Apreciază

  11. Şi eu suport greu, greu de tot această perioadă pe care unii o numesc dihotomică dar care arată celor câţiva lucizi (din care nu cred că fac parte) că suntem praf şi pulbere iar aglutinarea departe se află …
    Mă refugiasem astăzi în Heliade Rădulescu (pe post de Transfăgărăşan) iar când am revenit, prima ştire citită era despre pseudoflacăra democraţiei ajunsă în canal …
    La psihiatru, de acord, dar la cât suntem de pricinoşi, îl contestăm pe doctor după (cel mult) 3 secunde …

    Apreciază

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s