În jurul mesei rotunde

au început
să adape iepurii din cizme şi saboţi de lemn,
din ziduri să mijească mustăţi
cu fire vişinii de bumbac agăţate de rochii…

la lumina lăcuitelor unghii, femeile şi-au scos
la aer copiii pe blocuri,
vîscos respirau pietrele rînduite-n şosea
şi pruncii au început să strige…

una din ele căzuse pe scările-ntinse
şi
pisoi albi şi negri se-nvîrteau în jurul mesei rotunde

„Iubito, buzele-ţi lucesc de usturoi şi curg de pe tine toate pînzele nopţii”, ziceam…
şi-am cules mai departe frunzele de nuc lustruite cu smoală.

Anunțuri

Gîndul tău

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s