LXXXIV

În care la anamneza sufletului am constatat un grav deficit de clorofilă.

About these ads

3 thoughts on “LXXXIV

  1. Nu-i atât de departe primăvara şi, poate-poate, mai compensează anotimpul câte ceva din timp (de exemplu, surâd anamnezic dar nu amnezic, dinspre efectele heredocolaterale) …

  2. Ei da, Dorule… daca heredocolateral se pune problema – si cred ca asa-i – e musai o perfuzie cu clorofila! Dar cum nu s-a mai facut ne putem astepta la ceva efecte secundare, daca nu chiar la un soc anafilactic… Facind si vazind bucurosi le-om duce toate! ;)
    Toate cele bune! Ma-nclin!

  3. Mi-a spus mie mai demult un nene cum că clorofila ar fi la capătul tunelului. Şi cum până acolo-i cale taaaare lungă, e logic să ne vopsim sufletele în galben veşted amărui.

Ce ai de spus?

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s