Mă întrebam acum ceva timp unde ni-s cireşele? Duminicale întrebări mai sunt: unde ni-s florile de liliac, dar teii? E iunie, iată şi n-am trecut pe lîngă nici unele din toate astea. N-am trecut sau nu le-am zărit? N-au fost, nu sunt sau mi-s eu prea departe? Am auzit o ştire, cum că toate astea ne-ar fi arhisuficiente pentru a ne simţi fericiţi. La concluzia asta au ajuns nişte… neobosiţi oameni de ştiinţa (nu, nu englezi ci australieni parcă!) 
E iunie şi bag de seamă că ăsta ar fi primul meu “post” de vară. Adică aşa îmi încep eu vara, cu gîndul ăsta relativ tîrziu, atîta vreme cît, de regulă, la mine anotimpurile îmi erau timpurii şi îmi creau chiar ceva dependenţe?… Se pare că da, aşa.
Duminicale întrebări, da previzibile. Cum previzibil îmi e şi un gînd ondulat dus spre Lorca, cu muzichia-i cu tot. Constant văd, în… inconstantele mele PDA-uri… 
Federico Garcia-Lorca
Şi după aceea
Labirinturile
create de timp
se prăbuşesc.
(Rămîne numai
pustietatea.)
Inima, izvor de dorinţe,
se prăbuşeşte.
(Rămîne numai
pustietatea.)
Iluzia zorilor
şi sărutările
se prăbuşesc.
Rămîne numai
pustietatea,
o pustietate
ondulată.
Servus, Blogolume!
Toate cele bune!
vezi mai multe http://mrnikolaos.wordpress.com/2011/06/02/studio-aiko-architecture-simulation/
Ciresele nu prea au avut o primavara favorabila. Sa speram ca vara nu va fi chiar asa de caniculara.
O saptamana excelenta!
Mai corect spus, ciresii nu au avut conditii favorabile.
un coş cu cireşe vine degrabă spre tine, Flavius.
să ai o vară frumoasă!
îţi doresc o vară cu multe gânduri care să rodească spre bine, spre mai bine. o vară cu cald, cu linişte, cu miros de grâu în care se coace pâinea zilelor şi macul stă la pândă, la roşu…
îţi doresc linişte.
Pingback: Ganduri rasfirate… « lunapatrata
Pingback: Micul print « Rokssana's Blog
Pe la mine sunt ciresi, mai mult chiar, am mancat cirese din doi copaci.
Am vazut si am simtit parfumul tuturor florilor, acum au inflorit teii si caprifoiul.
Trebuie sa vrei ca sa vezi.
O vara frumoasa!
Pingback: Benvenuto Tisi (Il Garofalo) (1481 – 6 septembrie 1559), pictor italian « my heart to your heart
Din pacate trebuie sa traim cu gandul ca nimic nu mai e si nu o sa mai fie ca odinioara, ca-n copilarie. Ploile, copacii, copii, oamenii, jocurile, florile, ninsorile absolut nimic nu mai e ca odinioara. Ma bucur macar ca am apucat niste vremuri frumoase…chiar daca nu sunt asa batran.
Da, a venit vara. Printre atatea ploi parca nici n-am simtit cand s-a strecurat prin noi. E cald din nou, unora le era dor de caldura, altora apasa cu furie butonul aerului conditionat. Miroase a iasomie, a tei, a capsuni de pe tarabe si cateodata trecem pe sub ciresi. Fructele insa le sunt sus de tot, dar niciodata nu vom crede ca-s acre…
Zic si eu ca tine, Flavius, ca-s mai sus de tine cu 100 de km, al Miercurea Ciuc. Liliac…am vazut aproape inflorit intr-o zi, iar in alta, deja scuturat. Si imi plac la nebunie, cu parfumul lor cu tot. Am vazut lacramioare. Iar tei, la mine nu sunt. Da’ am vazut pe un blog niste poze cu ei, infloriti. Asta-i treaba, cand primavara se lasa asteptata, vine intr-o zi, apoi o doboara vara.
Propun sa privim mai mult in jur, altfel, trece viata neobservata.
Pingback: Miercurea fără cuvinte 8 – linia viselor « Teo Negură
Pingback: Miercurea fara cuvinte – “bilete de papagal” « lunapatrata
Pingback: Miercurea fara cuvinte- In cucumber we trust!travetilor in Parlamentul European | coolnewz about hot thingz
Pingback: Orice cale îşi are povestea ei « Gabriela Elena
Pingback: Armata, logos-ul şi lofos-ul « Teo Negură
Pingback: Din motive agro-meteo-edilitare… « Daurel’s Blog
Pingback: George Motoi întâlneste publicul la TIFF « Clipe de Cluj
Pingback: Poveste parfumată. Mon amie la Rose « Mirela Pete. Blog
Când am trecut de la patru anotimpuri la doar doua?
Pingback: Lucian Pintilie omagiat. Trofeul Transilvania se duce în Argentina « Clipe de Cluj
Pingback: Esti tu…. « lunapatrata
Da, a venit vara, vara cu cirese si capsuni, cu gradini ce promit sa ne dea bogate recolte de rosii, ardei si vinete, desi pomii fructiferi si in acest an la mine, au ramas doar pomi…ornamentali! O zi minunata!
Pingback: Mai,activistule! Emanatule! Mai, draga! « lunapatrata
Pingback: Miercurea fara cuvinte- Aseara ti-am luat margele… « lunapatrata
Lorca s-ar fi intrebat probabil unde ne sunt portocalele… (Iti amintesti de poezia aceea cu fata culegand neinduplecata portocale, in timp ce vreo trei calareti o tot cheama cu ei? Na, ca am povestit o poezie! Asta da reusita)
Pingback: Când scriu | Raza mea de soare
a aparut un nou blog interesant:
http://www.roseinthedesert.haipa.ro
Ai nascut in mine un gand care ma infioara. Inecat in urat, se poate sa-mi pierd gustul frumosului?
Pingback: Ce poţi dărui? « Gabriela Elena
Pingback: Zâmbeşte-mi! « Teo Negură
Se coc vișinile!
Am pus și sperietoare!
Seară bună!
cu LORCA este, parcă, mai altf G Sandu
el vara
și este firească reușita ta, Flavius si a lui Paul
Pingback: Baba Florica (reluare) | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Invata-ma sa ard intunecat « Rokssana's Blog
Pingback: Tangram androgin – a doua parte |
Pingback: Miercurea fara cuvinte – Sa ne iubim! « lunapatrata
Pingback: Sorin Ilieşiu îi cere demisia lui Băsescu | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Miercurea fără cuvinte | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Cantecul iubirii… « lunapatrata
Pingback: De dragoste « Rokssana's Blog
Pingback: Tes autres egos |
Pingback: Nu îi iertaţi! | Blogul lui Nea Costache
Pingback: Misiune imposibilă: misiune îndeplinită! « Gabriela Elena
Pingback: Urmatorul gând este pe atât de puternic pe câtă importanţă îi dai | Raza mea de soare
Pingback: Un semn de viață… « Cristian Dima
Pingback: „Iubesc, respir, dar nu pot avea copii. Discriminarea nu ma mai doare” | Pinguinul >> Cel mai citit blog din Prahova