Concurs de împrejurări

Anu’ trecut vorbeam despre Eurovision printr-un… concurs de împrejurări. Şi spuneam că, de felul meu, nu am cum să fiu atras de acest concurs. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci (ah, da, ce a mai trecut timpul!), ba chiar Eurovisionul, din cîte văd şi aud, mi se pare chiar mai searbăd decît m-aş fi aşteptat. Nu tu scandaluri care să iasă pe prima pagină a tot mai puţinelor noastre ziare, nu tu promovări agresive ale feluriţilor concurenţi, nu tu interese neortodoxe strigate cu voce tare… Nimic-nimic! Dacă vă întreb acum cine şi cu ce cîntec concurează la Eurovisionul… românesc sunt sigur că veţi ridica din umeri. Sunt sigur chiar că subiectul ăsta vi se va părea superfluu pentru vremurile pe care le trăim. Aşa e! Mă întreb chiar: la ce bun acest Eurovision în România? Probabil răspunsul îl ştiu doar concurenţii şi… organizatorii. Ceva interese tot or fi acolo!
Dar iată că, prin acelaşi concurs de împrejurări vreau să spun că şi anul ăsta o votez în finala Eurovisionului pe Dalma! Sîmbătă, 6 martie. Şi nu doar din pricina… concursului de împrejurări ci deoarece, pur şi simplu, îmi place. Îmi place mai cu seamă vocea ei. Are şi un accent irezistibil, are şarm. Şi este prezentă şi cîntă… “pe viu”. Şi cred că dacă-şi urmează drumul cel bun va putea fi o divă… Celor ce vor strîmba din nas la acest post le voi spune şi că am tras cu… urechea şi la celelalte piese din concurs şi că nu am găsit mare lucru. Şi cum interesul meu pentru… “fenomen” este aproximativ nu ştiu dacă voi mai scrie şi despre deznodămînt. Pînă atunci v-o recomand, totuşi, pe Dalma. Ascultaţi-o şi spuneţi-mi cum vi se pare. Dacă puteţi, votaţi-o, fie şi doar pentru acele motive, despre care spuneam mai sus,… la fel de aproximative ale acestui Eurovision… românesc.

P.S. – Dalma, nu ştiu de ce, dar piesa ta de anul trecut m-a prins ceva mai bine. O ascult deseori (o am pe un cd, în maşină – aproape singurul loc, în afara de blog, unde mai am răgazul să ascult cîte ceva)