S-a înserat deja mai repede. Parcă ieri nu era aşa întuneric la ora asta… Printre nori, azi, a curs o lumină deja mai galbenă. Privind spre Tâmpa mă aşteptam să o văd deja vopsită în miere. Am anticipat toamna, oricum, mai demult vorbind despre “starea de toamnă”… Adevărul e că poezia toamnei nu poate fi întrecută de o alta. Toamna este sau nu este, privind astfel lucrurile. Am regăsit-o aseară tîrziu şi în mestecenii şi… Eseninul de la Cella şi între parfumurile şi culorile Mirelei. Esenin, Nichita, Bacovia, Baudelaire, Van Gogh… sunt fiecare cîte o toamnă. În parte. Inspirat de cele găsite aseara la Cella mi-am dat seama că toamna mea, astăzi, e…  à la russe. Recunosc că sună paradoxal. Mai curînd iarna poate fi rusească. Poate anticipez din nou…

Nu, nu sunt filorus. Muzica, literatura, pictura sunt universale şi atît. Însă, nu o dată, am simţit vibraţiile sufletului ăluia cît stepa într-o muzică şi-o poezie cum doar în mică măsură ne este dat să avem parte pe dealurile noastre line şi mioritice . Fără să-i înţeleg, acestui suflet, cuvintele, în rusă, chiar dacă traduceri am citit destule. Aşa se explică de ce, nu rareori, am postat pe aici muzici sau texte venite de la ruşi (da, “de la ruşi vine ploaia!”). Îi spuneam Cellei aseară că ar fi provocator să încercăm să scriem despre, şi să adunăm aici ruşii care ne plac şi partea lor de suflet mare. Acum îmi dau seama că e o anevoioasă întreprindere. Sper ca aceia care rezonează la fel să ducă mai departe, într-un fel sau altul, chestia asta prin paginile lor. Pentru fiecare în parte s-ar cuveni cîte un text şi de la fiecare ne-ar trebui crîmpeie traduse. Eu unul voi aşez aici frînturile care mă fac acum să simt o toamnă rusească. Vladimir Vîsoţchi spunea: “Poeţii calcă pe muchie de cuţit/Tăindu-şi pînă la sînge sufletele desculţe”. Nu e ciudat, cred, că trubadurii de aici au avut destine tragice. Cîţiva dintre ei aşa au şi înţeles poezia şi muzica, sunt sigur că şi toamna la fel: şi cu sînge de… suflet pe muchii de cuţit. Mihail Krug a fost ucis, Serghei Nagovicin, a murit tînăr după un atac cerebral, Vîsoţchi, şi el urmare unui atac de cord. Pe ceilalţi nu i-am mai… cercetat. Pe Vitas îl şitiţi cu ale lui cinci octave, Rebroff a fost neamţ, dar mai rus decît… ruşii, cu mama rusoaică… Numele celorlalţi nici măcar nu le ştiu…
















Dezmăţ curat, nu-i aşa? Să vină toamna!