Protest impotriva razboiului din Vietnam, 1967 - Washington
Parcă era ieri cînd developam în baia improvizată în laborator foto, primele mele încercări de poze, după cele cîteva lecţii primite de la tata… Revelator, fixator, rama foto de lemn cu unghiuri metalice, aparatul de mărit cehoslovac “Opemus”, parcă, filmele, mirosul ascuţit de oţet al substanţelor… Şi multele, numeroasele fotografii alb-negru, unele voalate, ale unei realităţi cenuşii, cea din preajma acelei revoluţii şi de după… Aparatul de fotografiat “Villa”, apoi “Kievul” ceva mai bun, ruseşti amândouă… pe unde or mai fi?… Dar fotografiile alea?
Marc Riboud
Toate astea mi-au revenit în gînd aflînd că Marc Riboud, celebrul fotoreporter va primi, în aprilie, din partea Sony un premiu pentru întreaga operă, la Cannes, la Premiile Mondiale Sony pentru Fotografie. De 50 de ani, Marc Riboud “face poze” şi este acolo unde se face istoria. O istorie în alb-negru, aşa cum îi şade bine, fiindcă vremurile trăite şi pe care le trăim nu prea sunt colorate… Fotografia a devenit demult industrie, s-a digitalizat, sa “fotoşopizat”, şi este azi atît de colorată încît îşi depăşeşte cu mult menirea sa iniţială, aceea de a păstra, de a memora ceva pentru viitor, pentru generaţiile ce vor veni. Riboud a fotografiat si fotografiaza frumuseţea vieţii prin locurile, evenimentele şi personalităţile sale. Şi nu doar frumuseţea… Riboud este fotoreporterul. Una dintre cele mai nobile meserii. De aceea Riboud, printre noi, este de preţuit atît de mult, de cunoscut… Şi nu-i pot “ataşa”, în acest scurt portret, altă melodie decît “Memories”, cu Barbra Streisand…
de poz
Si uite-asa m-ai facut sa-mi sorb cafeaua, aromata cu amintiri alb-negru uitate prin oarece albume…:)
Servus, Flavius!:)